...Pardon de întrebare!
Păi munca te ajută să progresezi, în unele ţări – să cîştigi bani, să-ţi întreţii o mică parte din familie, să ajungi oarecum-celebru etc. „Nici pîine fără muncă, nici muncă fără pîine!” – suna un slogan al finelui de secol trecut. Am organizat deci, acest text din dorinţa de-a verifica cît de actuală mai este această deviză. Iată ce răspunsuri am primit ( pe cele nerepructibile, din motive de decenţă, nu le putem publica azi, că noi nu suntem film românesc, să vorbim urît!) :
da, mie-mi place munca taaaareee mult, fiindcă altfel mă plictisesc, maică ; nu stau 5 minute, de cînd mă scol – odată cu cucoşii, pînă pun capu’ pe pernă – odată cu găinile : dau de mîncare la răţi (mălai cu urzici şi perje), fac terci cu buruian’ şi barabule pentru purcel, borş de zamfirele pentru om, scovergi cu zahăr pudră pentru factor (poştaş, adicătelea!), plăcinte cu şoricioaică pentru mama-soacră, mai citesc un rînd din România mare, spăl cu leşie, cîrpesc budigăi, mai mă uit la Aniela cîte-un minuţel, fac lecţii de marketing rural cu nepotu’, fac vaccinul antigripal cu cumnatu’, mă’c la biserică cu megieşele, trec pe la second-hand să văd marfa nouă, apoi am adunarea comitetului de fomei pe comună – unde dezbaterile-s aprinse rău...deh, ziua nu te-ntreabă dacă o vrei mai lungă!...;
mie mi-ar place să muncesc, da’ dacă nu se mai plăteşte...;
ador să trudesc, taică : trag vinu’, fac ţuica, pitrocesc tescovina, repar spuma de drojdie, distilez samahonca, compun lichidul din pufoaică, culeg lacrima de electrod, gust cocîrţul, testez haraşpinca, îmbunătăţesc molanul, comercializez zaibărul, atac apoi zghihara, catifelez şarba... şi, recunosc, la 12 ziua cad lat în pat, căci munca-n viticultură, plus serviciile oenologice, te epuizează, copii...;
eu mă omor după trîndăveală! Ocupaţia mea preferată e lenea, na! Să fie şi unu’ sincer în ancheta asta!...
munca-i ruşinoasă, şi nici nu-i sănătoasă! (o prostituată);
să munceşti tu, cu măta şi cu tactu, exploatator capitalist, burjui nesăţios, patron venal, manager vorace, iliesc şi băsesc ce sunteţi voi! Huoooo!!!;
eu am muncit 60 de ani, tată: iar să muncesc? La 80 de cotolani? Da ăştia de 25-30 ce fac? Lor nu le vine vremea de dat la şaibă? Ptiu!...
Oprim aici, stingheriţi, testul nostru, convinşi fiind că „restul e tăcere!” - vorba unui prinţ care nu s-a prea spetit cu truditu-n viaţă...
Uite Domne ca nenea ala cu munca regizorala-n provintzie no mai zas nik. Ca si el munceste sa invete tembelimea sa compuna freste cu oamini pe scandura scenei. De la cel pe invers si pan la cel cu dosaru de pensie pe masa. Am zas. La munca Domnilor. Da cat mai putina sa fie!...
RăspundețiȘtergere