Omul, cel mai bun prieten al animalului...

Domne’, intrarăm în rîndul lumii, avînd şi noi doi suspecţi de gripă godăcească. Uraaaa!!!¤ Păi cum credeţi că scapă fo’ ţară, bre? Că lumea circulă, microbii – idem.¤ Sigur, unii milogi speră că, după modelul aviarei, cînd intrau mascaţii în ogradă, incinerau găinile şi plăteau despăgubiri proprietarului, ar fi frumos să se dea acum foc porcilor şi bani stăpînilor.¤ Mai aşteptaţi olecuţă, bre, că încă-s puţine cazuri...¤ Eu, prudent, cînd dau mîna cu anumiţi porci, o fac cu mănuşi de latex şi purtînd o mască protectoare. Ei se uită miraţi, dar eu ştiu ce ştiu...¤ Tot de la dihănii suferiră şi băcăuanii iubitori de circ (circ-circ, nu d-ăl electoral!) : cică fiindcă fu găsită o pisică moartă la Seche la poartă ( suspectă de turbare), oraşul fu băgat, cu forţa-n carantină, şi circarii plecară în tîrguri mai sănătoase. Dar au promis că revin, cînd iese oraşul din carantină...Ptiu! ¤ Păi băi, fraţilor & voi, cumnaţilor : cadavre de pisici găseşti, cu duiumul, în toate oraşele, ăsta nu-i motiv să le vîri în carantină! Păi ăia-n India ce tre’ să facă cu cadavrele de elefanţi, care-s mult mai greu de deplasat? ¤ Aşa, cu mîţa, dă-o-n sărăcie, o ridici , dai cu var sub ea, şi gata! ¤ Frustrezi bieţii copilaşi nevinovaţi din oraşul lui Sechelariu, numa’ fiindcă un motan ţăcănit a expiat? Hm...¤ Că tot vorbim de circ : domne’, mie nu-mi displace Băsescu – că altu’ mai bun, oricum n-apucăm – dar de ce se bagă-ntr-un populism ieftin şi care nu cadrează cu funcţia de preşedinte? Ce-i trebuia lui pe la Năsăud să-mbrace bundiţă locală şi pălărie cu coadă de păun? Şi, ca să fiu sincer, nici rîsul ăsta cu fasolele la vedere, parcă nu dă bine...¤ Oamenii care nu rîd niciodată, mă-ngrozesc; dar şi cei care se hlizesc într-una, îmi par dubioşi, zău aşa!...¤ Oricum, Băse e familist ( chiar dacă-i mai fuge ochiul în decolteu la Nuţi!), nu ca erotomanul ăla de Berlusconi care se afişează cu o amantă mai mică decît el cu 55 de cotolani! Huo! ¤ Bine face nevastă-sa (care chiar e o doamnă distinsă, n-are ce căuta lîngă ramolitul ăsta!), că-l lasă! ¤ Da să trecem de la animale, la legume : văd pe micul ecran, de cîteva săptămîni bune, o campanie ciudată, în care suntem somaţi să nu mai cumpărăm roşii frumoase, că-s periculoase. Şi să-i încurajăm pe grădinarii noştri, să nu mai luăm de la turci! ¤ Unu : eu nu cumpăr roşii urîte, numai fiindcă-s gustoase. Doi: n-am luat niciodată de la turci, decît cînd eram la Istanbul. Trei : sigur că vreau să-i încurajez pe-ai noştri, dar la Billa şi Kaufland (unde-mi fac piaţa), nu ştiu cît mai pot pătrunde ei... ¤ Da’ hai să vedeţi cum scap eu ţara de pîrnăiaşi, în două minute : am aflat că olandezii închid puşcării, fiindcă nu mai au deţinuţi. Ups! ¤ Fiindcă la noi e invers, propun să exportăm deţinuţi în Ţara lalelelor şi astfel, ale noastre nu vor mai fi aglomerate, iar ale lor vor avea clienţi şi nu se vor desfiinţa, lăsînd sute de gardieni, şomeri...¤ Cine n-are prin casă un om cu idei, ca mine, să-l cumpere ( mai ales că-l ia în natură, nu pe bani!).¤ Naşpa’ e că vor fi concediaţi 3.700 de angajaţi de la CFR; dar am înţeles că-s, cam toţi, pensionabili...¤ Oricum, iniţial se vorbea de 12.000, aşa că tot e şi-un mic bine, în asta ( că un mare bine, de unde? Poate la ăia din Olanda, care se plictisesc prin puşcării goale!...).¤ A fost aniversat...cine credeţi? Canalul Dunăre-Marea Neagră, care tocmai a-mplinit 25 de ani. Io zic un formal La mulţi ani!, deşi nu am înţeles la ce foloseşte. ¤ Prefer să-i spun un sincer Felicitări! lui Cornel Porumboiu, care a fost dublu premiat la Cannes.Că ăsta e folositor, tată, că duce faima ţării-n lume; Canalul ducea un vapor pe zi de colo, colo, nu se scotea nici motorina... ¤ Şi să-nchei optimist, cum mi-e felul, aflaţi că Iaşiul are încă un proprietar de avion. Ce bine! ¤ Înseamnă că teribila criză, cu care suntem speriaţi de finanţişti şi babe panicoase, nu-i chiar atît de mare cum o doresc duşmanii noştri...¤ Vă ţuc, dragilor! ( cum ar zice Florin Piersic, cînd e filmat).

Personaje de teatru rătăcite în proză

Sandu Romeo Narcis este omul care scrie romane cu ...reportofonul. Este, deci, un caz unic de ficţionar... documentarist.
De altfel, cunoscîndu-l, am observat că se şi mîndreşte cu metoda sa, teoria lui fiind că n-are sens să fabulăm, din moment ce realitatea ne oferă atît de multe subiecte interesante, atît de multe personaje gata născute, încît ar fi o pierdere de timp încercarea de a construi altele. În cartea lui de debut – Fănică şi popa , apărută recent la Universitas XXI – prozatorul băcăuan spune, la pagina 56, că valoarea unei cărţi nu este dată de cuvintele sofisticate, ci de cele autentice. Şi volumul numai de lipsă de autenticitate nu poate fi acuzat!...
Cînd vezi titlul volumului, te poţi gîndi, imediat, la snoavele româneşti, la isprăvile lui Păcală, la Petrică şi lupul, ori chiar la Ismail şi Turnavitu. Numai că eroii lui Narcis sunt incredibil de aproape de noi. Îi găseşti, zilnic, la un bufet de mahala, unde-şi trec zilele vorbind, bînd, certîndu-se şi împăcîndu-se. Am fost invitat la acel bufet şi autorul chiar mi-a făcut cunoştinţă cu o parte din personajele cărţii : mărturisesc, majoritatea păreau palide, pentru mine. Poate unde nu mă cunoşteau şi refuzau să se ...pună în valoare. Cert e că-n carte aceşti histrioni au viaţă şi substanţă, au personalitate şi culoare. Situaţia m-a trimis cu gîndul la pasajul acela din eseul lui Caragiale, Cîteva păreri, în care copiii dintr-o şcoală de mahala nu mai erau interesaţi de profesorul lor cu nas mare, după ce l-au desenat pe peretele şcolii, esenţializat – un nas şi o riglă. Caricatura punea-n umbră originarul. La fel şi-n lumea pestriţă, pitorească şi agitată, devorată de spovedanii deloc pioase, a cărţii.
Pe copertă , în mod inspirat, autorul a plasat o reproducere după cunoscutul pictor naiv Ioan Măric. Este emblema acestei comunităţi. O lume naivă, înduioşătoare pe alocuri, demnă de compasiune, cîteodată, dar şi rebarbativă, uneori. Spaţiul de joc – cîrciumi, baruri, bodegi, terase, cu nume simpatice, mai puţin blajine decît Hanul Ancuţei ( Patrocle, La căţeaua luşinată, Curcanul de aur etc.)- îndeamnă la epicizare bogată, cu puseuri de sinceritate stimabilă, dar şi cu histrionism ...logic. Strigătul de luptă (nedeclarat!) al ipochimenilor noştri este „ dacă beau, să beau destul, că de mor, să mor sătul!”, combinat cu „nu ştiu dacă mă pot ridica la toate nivelurile, dar de coborît, pot să cobor!”( ce i-ar fi plăcut lui Mazilu replica!).
Numele celor care alcătuiesc chisnovata distribuţie nu-s mai puţin acroşante : Bulai, Piş, Mahmurel, Puţac, Cîcîcea, Baba ş.a. Dar, în prelungirea lumii fără Dumnezeu a cărţii, cine credeţi că se poate aşeza? Fireşte, Popa. Doi popi, de fapt, despre care se spun lucruri dintre cele mai surprinzătoare (asta dacă n-ai citit Boccacio, Damian Stănoiu şi Caragiale) :” După cum vorbea, mi-am dat seama că ăsta ori e drac, ori e popă!”; Eu sunt colonel la instituţia cutare şi preot la parohia cutare, aşa că poţi să-mi spui părinte”; „părintele era şi patron al unei firme de pază şi protecţie”; „la cît e popa de afemeiat, nu m-ar mira să aibă o relaţie cu mama copilului” ş.a.m.d.
Cineva, la lansarea cărţii, găzduită de Biblioteca Judeţeană din Bacău, făcea trimiteri – în exces, credem noi – la opera lui Caragiale. Aş adăuga , comparatistic, lumea mahalalei lui G.M.Zamfirescu, Cezar Petrescu şi poate chiar Eugen Barbu. O lume pe care Sandu Romeo Narcis o stăpîneşte, cunoscînd-o şi observînd-o atent. Şi, de ce nu, imortalizînd-o în paginile acestui cvasi/roman promiţător.

Cînd se termină criza asta, bre?!...

...Vă spun imediat, fiindcă citii un sondaj făcut cu oameni de afaceri. ¤ Cel mai optimist – zise că peste 6 luni; ăl mai pesimist, cică abia în 2015. Huo! ¤ Dacă facem media, reiese că-n 2012.¤ Dar cine poate garanta? Ce te faci dacă dispare, brusc, peste trei luni? Sau dacă se-ntinde pînă-n 2025? ¤ Oricum, eu ştiu din povestea Titanicului că important e să nu te pierzi cu firea, şi cînd te izbeşti de iceberg, să exclami, vesel, „oho, avem gheaţă pentru whisky!” ¤ Că, iote, ălora care se vaită că nu găsesc slujbe-n ţară, le reamintesc că la mijlocul săptămînii trecute erau circa 13.500 de locuri de muncă disponibile. Evident, cele mai multe au apărut în Bucureşti, Cluj şi Constanţa. Dar nici Vasluiul, ori Teleormanul, nu stăteau chiar rău ; teoria mea este, de vreo cîteva decenii: cine vrea să muncească, o face, nu se plînge că n-are unde.¤ Şi dau exemplul personal : dacă unu’ ca mine, care nu e util societăţii, a găsit de lucru, 30 de ani, fără întrerupere, de ce n-ar face-o şi oameni cu-adevărat importanţi pentru cei din jur, precum ciobanii, ospătarii, prostituatele, grataragiii, scafandrii, cioclii sau brutarii? ¤ E clar, aveau dreptate ăi din vechimea vechimilor : bate şi ţi se va deschide, cere şi ţi se va da...¤ A, că trebuie să şi vrei să baţi, asta e altceva; şi să ştii ce să ceri, evident! ¤ Da’ ce se gîndi un puşti de 11 ani , din Jimbolia? Ce să mai ceară bani, cînd poate să-i fabrice chiar el. Şi a scos la imprimantă euroi şi lei, să aibă pentru pachetul zilnic, fo’ lună.¤ Sigur că a fost prins, fiindcă la 11 ani, e greu să atingi perfecţiunea. Dar cum e-n libertate ( e minor, nu face pîrnaie!), nu ne îndoim că pe la 13 ani, dacă va persevera, nu va mai fi prins.¤ Mai ales dacă va cumpăra din piaţă, de la mămăiţe octogenare, care nu deosebesc nici dovlecelul, de vînătă, d-apăi bancnota bună, de aia pictată-n casă...¤ Ca să-ncheiem o dată subiectul Eurovision : cum să facă play-back, a noastră, bre? Ce, era singură pe-acolo, printre ageamii? Nu se prinde nici un concurent, ori membru din juriu? Hm...¤ Şi-apoi, vă reamintesc că anul ăsta luarăm locul 19, dar în 2000 am avut un punctaj atît de slab, încît în 2001 nici nu ne-am calificat! ¤ Şi fiindcă cel mai bun rezultat l-a scos Luminizda Anghel & Sistem (locul trei!), io zic să-i trimitem mereu pe ei, măcar există un precedent onorabil ; şi să atragem atenţia votanţilor că odată ce s-a obţinut un loc fruntaş, nu mai poţi da poziţii codaşe, nu?! ¤ Altă veste inutilă : la Vaslui s-au închis cele două magazine care comercializau ...plante aromatice. E-te,scîrţ! ¤ Ceva îmi spune că vasluienii nu vor suferi pentru asta, gîndul lor fiind la plantele...ne-aromatice, precum şunculiţa, buturelele de purcel, copănelul de cocoş sau curechiul murat...¤ Şi că tot vorovim de chestii nostimioare : sîmbătă, la Ştirile Pro Tv s-a vorbit, des, despre „parada homosexualilor şi lesbienelor”, care cică a fost, acum, şi neobişnuit de liniştită. Ba chiar a apărut pe ecran un norvegian care, într-o românească stricată, a felicitat România pentru acest exemplu de exprimare a libertăţii.¤ Comentariul meu este trifurcat : 1) lesbiene, e cuprins în homosexuali, nu-s cuvinte separate; 2) sigur că parada gay fu liniştită, deoarece la 200 de manifestanţi, erau 900 de poliţişti şi jandarmi; 3) e o palidă consolare să vezi că un diplomat norvegian apreciază, totuşi, ceva, în România...¤ Să trecem şi la chestii odihnitoare : iaca, prinţul Charles fu iar în Ardeal şi gustă dulceaţă de rubarbă, delicatesă pe care mulţi concetăţeni nu apucă s-o cunoască, în timpul vieţii (eu am avut şansa asta, de fo’ două-trei ori!). ¤ Şi dacă tot am pomenit de haleală, vreau să spun că mi-a făcut o mare plăcere să urmăresc pe TV 3, sîmbătă, emisiunea ieşeană tele VIZIUNEA mea. Filmată într-un cadru natural, admirabil, la Taverna haiducilor, unde-s patroni prietenii mei Marius şi Florin, iar carnea se serveşte pe sabie...mmmm!!!.¤ Hai, că-nchei, fiindcă mi-a intrat în calculator un virus, şi mi-e că e taman cel al gripei porcine...

Cartea Codul Manelelor Elegante prin sms

Mici schimbari:
Cartea "Codul Manelelor Elegante", poate fi acum achizitionata online si prin SMS. Cartea prin aceasta metoda de plata costa 6 euro + taxe postale (prin metoda PayPal costa 6 euro, taxe postale incluse). Pentru a efectua operatiunea urmariti butonul din dreapta ce contine textul "pay by mobile"( detalii aici: http://www.bogdanulmu.eu/prtscrn.jpg ) . Dupa efectuarea operatiunii trimiteti un forward la mailul de confirmare pe contact@bogdanulmu.eu in care sa adaugati si adresa de livrare. Livrarea se face in mod standard prin intermediul Postei Romane.

Deasemenea incepand de astazi, donatiile se pot face si prin metoda sms.


Cu stima, staff-ul Bogdanulmu.eu

Cum am rămas fără fier de călcat vertical...

Acum doi ani, sună telefonul şi un tip mă-ntreabă dacă sunt Cutare. Zic, da. Atunci îmi spune să ies, că e-n faţa blocului meu şi are un colet pentru mine. Mă conformez. În faţa blocului, nimeni. Reintru-n casă, uşor mirat.
După cinci minute, tipul sună iar, impacientat : unde sunteţi, domne’? Îi spun că am ieşit degeaba. Zice, mai ieşiţi o dată, că-s aici, cu pachetul, am o maşină pe care scrie Nuştiuce. Ies, docil: nu era nici o maşină cu inscripţia aceea.
Peste trei minute, tipul mă sună nervos la culme : aţi ieşit, domne’? Da, domne, nu era nici o maşină cu marca Nuştiuce. Domne’, nu staţi pe strada Sandu Aldea? Nu domne’, stau pe Şoseaua Arcu. Unde vine asta? În Iaşi, Sandu Aldea e adresa mea din buletin, din Bucureşti, dar m-am mutat de zece ani!...Omu’ mă-njură şi închide. Nu ştiu nici acum ce era în pachetul acela...pesemne fo’ promoţie la ţigări, cafea, pompe funebre, ori Delikat...
Acum două luni, eram în delegaţie, la Craiova. Mă sună alt necunoscut, că e ...iar, în faţa blocului meu din Iaşi şi are tot un colet pentru mine, pe care trebuie să-l achit. Comandasem cu două săptămîni în urmă, într-adevăr, un fier de călcat vertical care scoate şi scamele şi face dungi la pantalon, coase nasturi şi apretează gulere.Dar nu puteam ieşi în faţa blocului, fiindcă iarăşi eram în alt oraş... Îi spun să mă caute peste două zile şi ne-ntîlnim, în Iaşi. Mormăie ceva neplăcut şi-nchide.
Peste două zile, la ora 8 dimineaţa, mă sună că e-n faţa blocului, cu coletul, să ies şi să-i dau banii. Cît? Trei milioane cincisute zece lei. Îi spun că n-am banii ăştia la ora 8 dimineaţa, dar că pot scoate de la bancomat. El mormăie că nu-i convine, dar n-are-ncotro, revine în douăzeci de minute, că trebuie să-mi dea coletul pe care l-am comandat.
Mă-mbrac, fug la Bancă, la 200 de metri de casa mea, scot banii fără greutate, şi mă grăbesc să ajung la timp, să nu-l las să aştepte pe comisionarul bosumflat, deja.
O maşină de curierat mă aştepta, într-adevăr, în faţa blocului meu din Iaşi. Aveam banii. Avea marfa. Îi dau banii, îmi dă coletul, semnez. Vin în casă fericit c-am mai scăpat de un subiect absurd.
Fiul meu, curios, desface pachetul, în timp ce eu pregăteam cafeaua. Vine şi mă-ntreabă, cu o ironie tipică generaţiei sale iresponsabile : de ce ai cumpărat un aspirator? Mai avem două!...
Morala : nu mai comandaţi nimic, niciunde, niciodată. După cum aţi constatat, ori nu primiţi pachetul, ori cumpăraţi ceva de care nu aveaţi nevoie.

Sambata @ TVR3

Sambata ora 12 voi aparea pe TVR3 la emisiunea "Televiziunea mea". Mi-ar face placere sa urmariti emisiunea de cultura gastronomie si umor!

Pesemne, doar Banatu-i fruncea!...

...Era o vorbă care circula, fireşte, în Banat.¤ Mi-am amintit de ea la Eurovision, cînd solista noastră s-a clasat în coadă: pesemne, fiindcă nu-i bănăţeancă...¤ Pe viitor să trimitem numai bănăţeni, deci...¤ Dincolo de glume, eu sunt împotriva vitejilor de după război : fata n-a cîntat rău, melodia nu era nici ea rea, păcat că nu exista deloc coregrafie şi efecte video reuşite.¤ Şi păcat că România, mai ales în ultimii ani, nu are fani, pe glob! Că premiul se dă şi geo-politic, orice s-ar zice...¤ Ca dovadă, luarăm 12 puncte din partea Moldovei.¤ Locul 19 din 25, nu e chiar ăl mai rău : puteam fi pe locul 26 din 25, ceea ce ar fi fost chiar catastrofal!(vedeţi cum supravieţuieşte mioriticul prin consolări? Şi cum promite că va-nvăţa din înfrîngeri? Că din victorii, nu are cum!...).¤ Altă chestie penibilă :duminică o văzui la emisiunea Răduleascăi pe Dida Drăgan:pînă aici e bine. Jenant fu că dizeuza era invitată de Mihaela...în Tunisia, şi refuza să plece! Ptiu! ¤ Domle’, nu mai faceţi binele cu forţa! Că sună rău! ¤ Mihaela dragă, stai liniştită, fug eu în Tunisia cînd vrei, ca să nu te simţi refuzată...şi-ţi aduc şi o cocoaşă de cămilă, cadou , na! ¤ Altă veste ciudată : mulţi cer demisia lui Paleologu, de la Cultură. Nu e de mirare, fiindcă România e ţara în care toţi cer demisia tuturor.¤ Paleologu e un om deştept, dar nu e bun de ministru, asta e clar. Dar cine va fi bun? Pleşu era ideal: şi? A stat în post un an. Sorescu era bun? Nu! Caramitru fu bun? Nu! Sălcudeanu n-a stat nici patru luni, fiindcă a răcit la prohab. Golu a fost un ubliabil interimar , şi el. Şi-atunci? Ce ministru va fi bun? Vă spun eu : niciunul.¤ Fiindcă sistemul de promovare e defect, iar bani în buget, nu-s! ¤ Dar s-a vehiculat, pentru Cultură, ca înlocuitoare, numele Brânduşei Novac.Aia înfigăreaţă, de la Circ. ¤ Teoretic, ar fi o catastrofă, ca o dresoare de căţeluşi să dreseze Însăşi Cultura unei ţări.¤ Da’ ce te faci dacă taman ea are spirit gospodăresc, ştie să obţină tot ce-şi propune şi mai face din nu ştiu ce, bici? Vezi, e greu la loto să ghiceşti 6 numere, d’apăi la miniştri!...¤ Duminică seara mai văzui o chestie bizară, pe micul ecran : sute de oameni au stat la o coadă de 200 de metri, în bătaia soarelui nemilos, ca să vadă...biroul de la Cotroceni, al Preşedintelui. Curioşi mai sunt unii! ¤ Eu la o coadă ca asta n-aş sta decît ca să văd operaţia de apendicită a Pamelei Anderson...¤ Da’ nu vă luaţi nici după mine, că-s atipic...¤ Şi ca să-nchei cu informaţiile deprimante : ce ziceţi de colonelul acela în rezervă din Vaslui care s-a sinucis fiindcă a aflat că va fi disponibilizat şi va rămîne doar cu pensia? Păi dacă unul cu 4.000 pe lună îşi ia zilele, ce-ar trebui să facă ăi care cîştigă doar 400 pe lună? Conform regulii de 3 simplu, să se sinucidă... de 10 ori! ¤ Şi fiindcă tot sunt bun la propuneri (chiar dacă nu mă ia nimeni în seamă!) : citii undeva că vameşii băcăuani au confiscat, de la începutul anului, peste trei tone de băuturi, ţigări şi parfumuri – toate fără acte în regulă.Pînă aici, nimic anormal. Dar ce credeţi că făcură cu ele, fraţi căuzaşi?Le-au incinerat! Huo!!!! ¤ De ce? Nu era mai frumos să le doneze săracilor şi pensionarilor? ¤ Că le-ar fi prelungit viaţa, zău aşa! ¤ Să-nchei optimizant : se vorbeşte, de dimineaţa pînă seara, de CRIZĂ. Of, m-am săturat! Păi aşa ajungi la sinucidere, auzind într-una ce greu ne va fi! ¤ Mie-mi plăcu tanti Varvara, o prospătură de fix 100 de cotolani, care se ţinea gigea şi explica la tv: asta-i criză? S-o fi văzut p-aia din 1929! Atunci găseai o juma’ de pîine pe zi, cu greu şi ne trimiteau americanii seminţe de mătură să facem păsat! ¤ Chiar, ce criză-i asta în care ai pîine la discreţie, carnea se strică-n galantare, brînză e la tot pasul, o ţuică găseşti numa’ cît întinzi mîna, săpunu-i un leu, cafea bei toată ziua, la tv ai 100 de programe, şi-n plus, mai citeşti şi rubrica lui Mandea! ¤ Hai, să nu-l mîniem pe Dumnezeu!...

Despre Afteni şi Spectactor

Am mai spus-o, sincer şi dezinteresat : cine n-are un Afteni, să-l cumpere! Fiindcă e rara avis! Care frumos nebun al marelui oraş (Iaşi) s-ar înhăma să facă, de unul singur, fără subvenţii garantate, un festival de teatru?
Cine ar face festivalul şi după ce unul dintre sponsorii oficiali anunţă, cu numai cinci zile înainte, că nu dă nici un ban, fiindcă e criză?
Cine ar aduce 70 de oameni, peste capacitatea sălii, ca să vadă Gaiţele lui Dabija?
Cum altfel ar fi vizionat ieşenii două spectacole de Afrim ( regizor contestat, dar urmărit, ceea ce e preferabil unui regizor apreciat, dar ignorat, nu?).
A, s-a zis că-n program nu era trecut numele selecţionerului festivalului : nu cred că e chiar o catastrofă, mai ales că selecţionerul n-avea decît să ceară să vadă programul, înainte.
A, s-a mai zis că din lăcomie, organizatorul, a dat bilete în plus, ca să se-mbogăţească : fals! Banii de pe bilete au intrat în buzunarul teatrului gazdă.
Şi-atunci? Mai bine să nu faci, ca să nu greşeşti!
Eu zic că de-aştia care nu fac, şi doar dau din gură, avem destui.
Ca Afteni, ne-ar mai trebui fo’ trei-patru sute de mii...

¤

La Craiova, într-un restaurant select (păi unde se pot întîlni elitiştii, bre?), poetul Nicolae Coande ( însoţit de Ioan Lascu) mi-a oferit revista Spectactor, nr.1/2009. Rău a făcut!
Fiindcă a aflat de asta prietenul Florin Faifer şi m-a tocat la cap să-i dau lui publicaţia, fiindcă se scria acolo şi despre el. Noroc că Ionesco nu mă cunoaşte, că n-aş fi scăpat, pesemne, nici de el...(şi pe Ionesco, chiar n-ai cum să-l refuzi!).
Am mai spus-o : publicaţia Naţionalului craiovean este ireproşabilă! Doar citînd titlurile, mă veţi crede : Conferinţele SpectActor.Scena Poeziei (N.Coande); Ion D. Sârbu – posteritatea scriitorului; Cine mai crede în absurd?(Ioan Lascu); Cînd comicul devine o culme a tragicului (Petrişor Militaru); Ionesco e un fel de purgatoriu artistic (Tamara Popescu, într-un interviu de Corina Bărbuică); Brook şi gîndirea tradiţională ( Basarab Nicolescu); Instrumentul principal al actorului este sufletul (interviu cu Adrian Andone, realizat de Lia-Elena Boangiu); Legatto Vişniec la Paris(Ana Delia Rogobete); Note dintr-un jurnal parizian( Mihai Ene), plus recenzii la cărţi de Florin Faifer, George Steiner, Valeriu Moisescu.
Din articolul lui Basarab Nicolescu, cităm, pentru artiştii care au urechi de auzit (şi nu numai pentru ei), ce zicea marele Brook : ”Este greu de înţeles adevărata funcşie a unui spectator, acolo şi nu acolo, ignorat dar totuşi, necesar. Munca unui actor nu este niciodată pentru public, însă, cu toate acestea, are mereu un public”; just! Frumos punctat!
Iar ca să-nchei moralizator, voi cita din Kincses Elemer (regizorul Scaunelor craiovene) : „Să încercăm cu toţii să fim oameni, într-o ţară în care cu zi ce trece, e mai greu să rămîi om”. Mda...

Lehamite de mai...

...Care nu e diferită de lehamitea de aprilie,ori de cea de iunie! ¤ Ce să mai zic? Vine, cîteodată, pe capul unui om care scrie des, ca mine (kamikaze jurnalist), Sastiseala Supremă, aia în care îţi vine să te-ntrebi pentru ce mai trăieşti, unde-i sensul vieţii, care-i gheşeftul supravieţuirii?! Nu ştii nici de ce mai gîndeşti, de ce mai scrii, cine e interesat de confesiunea ta şi de analiza gratuită a aceloraşi tîmpenii cotidiene – fie ele din politică, social, cultural, monden, sport etc.¤ Dar rubrica tre’ să continue, the show must go on!, deci, strîngi din dinţi, bei o votcă, priveşti poza copiilor, a Angelinei Jolie şi a soţiei, şi-ţi zici că nu poţi coborî din viaţă, ca din tramvai...¤ Ergo : cu gripa porcină...nu ştiu ce să zic , văd că-s deja 150 de morţi, pe glob, da’ la noi sper că n-a pătruns, că oricum locul e ocupat de gripa ...financiară! Spaima godăcească e încă minoră, faţă de spaimele emblematice ale românului – aia de injustiţie, nesiguranţă, sărăcie, incapacitate afectivă...¤ Personal, nu m-am pupat cu godaci, în ultima vreme, şi nici nu-s în anturaje de norocoşi care hăpăie juma’ de scroafă, pe zi. Pe de altă parte, am văzut un nene sobru, ca orice doctor televizat, care ne asigura că poa’ să vină febra-n România, acum avem destule seruri.¤ Personal, nu m-aş baza pe asta, fiindcă juma’ din ele îs deja expirate, dar, oricum, nu mă mai panichez; repet, la un moment dat devii imun la ştiri terifiante şi te-nchizi în tine, exersînd autismul la modul sublim – te uiţi la filme cu femei frumoase şi călduroase...¤ Alte catastrofe cvasi/virtuale : accidentele de avion. Domne’, nu e zi să nu auzi(vezi) că nava aeriană Cutare a decolat cu întîrziere din cauza unor probleme tehnice, şi pasagarii au fost mutaţi în alt avion (ca la Bucureşti/Iaşi, acum trei zile). ¤ E chiar atît de greu să depistezi din timp problemele, şi să nu mai trebuiască să urci bagaje plus oameni, şi apoi să-i dai jos, şi să-i urci din nou? Păi omu’ ia cursa Tarom ca să ajungă mai repede; şi dă o groază de bani pe bilet. Şi, uneori, ajunge odată cu trenul, la un preţ de cinci ori mai mare! Ptiu! ¤ Despre subiectul Abramburica...ce să mai zic? De unde nu e...¤ Bine, bine, nu e capabilă, a demonstrat într-un mandat, da’ de ce-o mai pui încă o dată? Vrei să te convingi că e irecuperabilă? Pe banii şi nervii cui?Hai să zic, un Preşedinte bun se găseşte greu; da’ un ministru al învăţămîntului?...¤ Sau, altfel spus, decît un ministru prost, mai bine niciunul! Că numai scandaluri sunt în jurul acestui sector...¤ Dar ce să mai zicem de-ai noştri, dacă britanicii, pe care îi credeam lorzi, s-au pretat la găinării demne de Vanghele! ¤ Iaca, îi descoperi presa lor pe deputaţii şi miniştri de la Londra care decontau pînă şi mîncarea pentru cîini, ori periile de toaletă! Huo!¤ Ai noştri abia aşteaptă să ia exemple proaste! ¤ Da’ am vorbit de Educaţie: e valabil şi pentru Justiţie, fireşte. Că iote, nemţii cer să nu ni se mai dea fonduri europene, fiindcă suntem la pămînt cu cele judecătoreşti. Cică lupta anticorupţie e firavă, pe aceste meleaguri. Just! ¤ Da’ de banii de la UE, ne e dor ca de mama! Şi ce se bagă prosperii naibii, de parcă la ei nu ar exista pic de corupţie? Au noroc că nu le ştiu limba, că m-aş duce io p’acolo şi aş descoperii mînării serioase pe axa Bonn/Berlin, teteo! ¤ Să-nchei mai vesel : Cătălin Radu Tănae, care a rămas în memoria-mi de teleman ca un hăndrălău care stătea în cisme de cauciuc, prin ape, la inundaţii, şi ajuta găinile să înnoate, nu e bun de prezentator, fraţi căuzaşi, fiindcă, de cînd a slăbit e de-un comic inegalabil şi nu-ţi vine să te uiţi la el...Mai ales că e pus şi lîngă Iulia Vîntur care e o fată agreabilă...Ce, e Abramburica de nu-l poţi schimba? ¤ Apoi : luceafărul huilei, Miron, în fine s-a însurat, cu avocata lui.Casă de piatră! ¤ Comic e că Bulibaşa minerilor a declarat că nu pot face nuntă, fiindcă el are numai 4.500 pensie, iar ea, leafă, doar 1.000 lei...Hm! ¤ Sic transit gloria muncii!...

Ce-aţi făcut de Cutremur?

a) io de Cutremur n-am făcut ni’ca, am aşteptat să se termine; ne-am terminat odată...
b) care cutremur? că dormeam profund şi visam superficial...
c) mi-am luat cîteva haine, bijuteriile, pilulele, valuta, actele personale, actele casei, fotografiile compromiţătoare, facturile curente, lenjerie de schimb pentru o lună, periuţa şi pasta şi... apoi le-am pus la loc, că trecuse...
d) terminaţi cu diversiunile : băgaţi cutremure de pămînt simulate, ca să nu observăm cutremurele sociale, nu? Silă mi-e!
e) eu şi familia, de cutremur, ca la orice sărbătoare, ne-am suit în maşină, am mers la margine de pădurice, am făcut grătar, am pus la CD player Carmen Şerban, am dansat din burice, am băut bere...atîta tot, ne-a mirat că de data asta era pustiu! Pesemne e o sărbătoare recentă şi încă nemediatizată...
f) m-am adăpostit lîngă o piesă de mobilier masiv, şi cînd s-a dărîmat uşa, aceasta a căzut pe mobilier şi m-a protejat...ce bine-i să gîndeşti!
g) am vrut să fug pe cîmp, că acolo nu se poate întîmpla nimic : am luat harta – cel mai apropiat cîmp era la 2 km.! Deci, m-am pus pe băut. Cînd m-am trezit din beţie, nu mai pomenea nimeni c-ar fi fost vreun seism...bine că-s rare, cutremurele astea, că altfel aş umbla numa’ beat!
h) m-a prins pe stradă : ştiam că trebuie să mă îndepărtez rapid de clădiri; deci, am fugit pe mijlocul şoselei. Şoferul care m-a lovit e acum lîngă mine şi-mi dă cu linguriţa compot...

Citind răspunsurile primite , rămînem uimiţi de lipsa de educaţie întru catastrofe a populaţiei! Zguduitura... n-a zguduit nimic. Păcat!

Seismolog de ocazie
Bogdan ULMU

Mici şi bere de-ntîi mai, dacă bunul-simţ nu-l ai!

Băi fraţilor, văzui ceva la televizor, de-ntîi mai, care chiar mă îngreţoşă : se băteau nişte disperaţi pe bonuri la de-ale gurii, oferite de PSD. Să se omoare, nu alta! ¤ Io nu-nţeleg, chiar aşa săraci îs unii de nu-şi permit, din banii lor, la o sărbătoare, trei mici şi-o bere? Sau se-ngrămădesc fiindcă-i moca? ¤ Şi arăta reportajul şi nişte oligoizi care se-nghesuiau la pomană, cu copii mici în cîrcă, ăia plîngeau, ei luau pumni, o babă a leşinat...Dar dacă-i gratis, poţi pierde ocazia? ¤ Prea mulţi milogi în jurul nostru, boieri dvs.!(Adrian Severin a calificat îmbulzeala „mită socială”). ¤ Îmi amintesc că pe vremea cînd Sechelariu oferi cîrnaţi şi bere, în Bacău, nea Nelu a declarat că astea-s apucături de vechil. Just! ¤ Dar gestul de-acu’ al lui Marean şi Geoană, o fi fost de lord? Ptiu! ¤ Tot în ziua cu pricina, mai mă îngrozi un reportaj : sute de tineri se-nghesuiau în cîteva vagoane de tren, ca să facă 1 Mai pe litoral ; o fată a declarat veselă (numai es ştia de ce!), că-n vagon erau cel puţin...cinci sute de juni. Cum or fi călătorit toţi, pînă la mare? ¤ Credeam că a dispărut voluptatea cozilor, în România : m-am înşelat.¤ Şi tot despre sărbăutoarea cu pricina : erau titrate ştirile de Armindeni, cîteodată, pe diferite posturi, „1 Mai muncitoresc”. Poate, ghiolbănesc! ¤ Că muncitoresc se poate zice doar în ţările în care chiar se munceşte.Nu e cazul nostru..¤ Deşi, ca să fiu sincer, anul ăsta văzui că nici în zări mai civilizate nu se sărbători ziua cu pricina, în linişte : nu ne referim doar la Rusia, unde nu te mai miră măciucelile cotidiene, dar se petrecură ceva agitaţii şi-n Germania, Austria, Turcia...hm! ¤ Nu văzurăţi şi Olanda? Patru morţi de Ziua Reginei? Of, unde vom ajunge, bre, dacă nici Olanda nu mai e ce-a fost?! Măcar de la România nu ai pretenţii : zilnic, numai ştiri deprimante! ¤ Şi ne-am obişnuitără cu tembelizoru’, ţaţo, de nici nu poţi să-l ignori! Eu cînd aud pe cîte unu’ zicînd că pleacă-n creierul munţilor ca să nu mai audă şi vadă ştiri naşpa’, zău că-l suspectez de ipocrizie! ¤ Păi devenirăm dependenţi de mass-media, bre! Nu v-aţi dat seama? Păcat! ¤ Alt bau-bau recent : gripa porcină! ¤ Scăparăm de aviară, de vaca tra-la-la, de peştii cu deşeuri radioactive, dădurăm peste porcinele guturăiate, acu’...Ce să mai papi, tataie? ¤ Iarbă, apă de izvor,pîine de casă. Pînă cînd vom afla că sunt infestate şi astea. Şi va veni moartea prin inaniţie la scară mondială – pentru care unele triburi se pregătesc, de decenii...¤ Naşpa’ e că România nici nu e pregătită pentru aşa ceva : cică abia peste opt luni vom avea seruri suficiente! ¤ Păi e comic, teteo, deoarece în opt luni ori vor muri jumate din concetăţeni, ori se va vindeca lumea pe glob, şi nu va mai fi nevoie de ele...¤ E drept că bolnavii cei mai mulţi sunt departe, deocamdată (Mexic, SUA), dar iote că se-mbolnăvi şi unul, prin Austria: de-aici trece febra naibii la unguri, şi de-acolo, nu mai e decît un pas....¤ Acu’ să vezi carne de godac stricată, prin galantare...că şi-aşa nu prea mergeau vînzările...¤ Vor cîştiga bine ăştia care fac măşti. O să-mi cumpăr şi io fo’ două, că oricum, după aia le pot folosi pe scenă,la piesele cu extratereştri...¤ Cu cutremurul v-aţi lămurit, nu? Că dacă nu, tot aia e : bani de consolidări, nu-s! Să sperăm că următorul cutremur grav vine, aşa cum au prezis unii, abia peste 80 de ani.¤ Cei care mă citesc acum, deci, scapă...¤ Vă urez să scăpaţi din toate belele, draci lectori! Şi cînd simţiţi pofta de mici, veniţi la Mandea, că-i face mai buni decît Vanghele ; şi nici nu luaţi pumni în meclă, la înghesuială...¤ Demnitate, te-am halit!