Reclame & reclamaţii

Domne’, n-am mai pomenit, de multicică vreme, nimic despre reclame. Cam de cînd apărea agasant, ciocoflenderu’ Piersic. ¤ E timpul, deoarece mă stresează teribil fo’ trei din ele – restul doar mă fac să mă scarpin şi să scap printre buziţe termeni bisericeşti. ¤ Una – aia cu cerbul care cîntă în faţa petului de bere Ciucaş, lîngă un fel de actor cu cioc. În finalul reclamei, tocmai cînd începe şi comicosul să îngîne (cam fals) melodia, intră-n cameră soţia unuia dintre ei şi zîmbeşte, amuzat/indulgent. De ce? ¤ Ori fiindcă i se pare nostim ca-n casă să fie cerbi cîntători, ori fiindcă soţul nu e beat, ori pentru că berea Ciucaş stîrneşte efecte hilariante, ori fiindcă-i zoofilă...¤ Altă reclamă care a devenit insuportabilă e aia cu tipul care-i dă un ursuleţ unei ţaţe, fiind ziua cununiei ei, aniversare de care boul de soţ uită mereu. „Papagalul” de bărbat priveşte mirat şi-i mulţumeşte dătătorului de ursuleţi, prin spatele mahalagioaicei : morala – depuneţi banii la BCR.¤ După cum se deduce simplu de-aici, legătura, în unele reclame, se face prin gara Simeria.¤ Mai sunt fo’ zece clipuri publicitare la detergenţi : ele respectă acelaşi clişeu – copilul vine murdar de noroi (ciocolată, marmeladă, bitum, cremă de ghete, negru de fum, lavă de vulvan noroios, cernoziom de Bărăgan etc.) şi mama zîmbeşte fericită la culme!. ¤ De ce se hlizesc unele mame, cînd băieţelul vine acasă murdar precum purcelul? Fiindcă taman acum au în casă Tide,Dero,Bonux etc. ¤ Eu nu-nţeleg de ce-s masochiste fomeile de pe micul ecran – consumînd timp, detergent, energie electrică – cînd mai simplu ar fi să facă ceea ce fac în realitate (pocnesc copilul de-i sar capacele). ¤Am putea spune că în materialele publicitare se arată o realitate poleită. Huo! ¤ Să trecem la alte chestii impardonabile : domnul preşedinte Popeye, văzui la Cîrcotaşi, vorbeşte agramat uneori, spunînd plancarde, în loc de pancarte. Dar n-avem pretenţii de la dînsul, fiind marinar, la bază. Ce te faci însă cu Tatulici, care a făcut filologia şi zice cable, în loc de cabluri?! ¤ O fi făcut-o la seral, într-o facultate muncitorească, la care preda Mischie şi Irina Loghin...¤ Da’ mare ruşine pentru Iaşi să-i arate într-o seară, la Ştiri, pe „rectorii” Tompea şi Niculescu aproape bătîndu-se-n faţa Universităţii lor, cu lume multă-n jur, care nu dădea voie unuia din ei să intre-n facultate...Ptiu! (să mă ierte amicii Faifer şi Spineanu că scuip din nou cu litere, dar nu mă pot abţine!). Cînd se va termina circul ăsta cu „rectori” serioşi, care-şi trag la gioale în faţa neserioşilor de studenţi?! ¤ Tot la capitolul ruşine trebuie trecută şi anihilarea unei reţele de 100 de falsificatori de carduri, în Spania. Din păcate, erau români. Ce vrem look naţional, cu tîlhari internaţionali? ¤ Dar cea mai întristătoare veste a săptămînii ce trecu fu, desigur, oprirea emisiunii igrasioase Surprize, stupize!, pentru cel puţin un an. Cine va mai lăcrima pe platou, îmbrăţişîndu-şi matuşa din Caraibe, ori nepotul din Tanganika? Unde va continua telenovela live? Din ce va trăi de-acum încolo, doamna Bănică? ¤ Iată întrebări cutremurătoare, pe care nu credeam să le-nvăţ a rosti, vreodată! (vorba poetului care n-a apucat celebra emisiune) ¤ Dar să trecem la catastrofe de altă natură : din emisiunea lui Mircea Badea aflu, cu definitivă stupoare, că Mama Natură (Roxana Ionescu) nu-şi va mai arăta... sînii nicăieri, niciodată. Of! ¤ Păi atunci, de ce-o mai cheamă la tembeliziuni, băi fraţilor? Că pentru creier – îl avem pe Liiceanu, pentru eleganţă – pe Loredana Groza, pentru şarm – pe Dana Săvuică...¤ Avea şi Mama Natură o calitate şi tocmai p’aia o pierdu! Vaaaaiiii!!!! ¤ Zău dacă mai merită să deschizi televizotul! ¤ În încheiere, v-amintesc că trecu Sf. Valentin. L-aţi sărbătorit ca lumea? Că, tot pe micul ecran, văzui o nuntă de rromi cu mireasa...de 6 anişori! Precoce, nurlia! ¤ Iar americanii s-au zbătut să arate că şi animalele au voie dragoste, măcar de Valentine’day! ¤ Bref : vă ţuc, nebuneilor şi scumpicilor ce era să fiţi! Citiţi-mă, că doar eu va ajut să treceţi cu bine de interminabila tranziţie mioritică...